mânătură

română

Declinarea substantivului mânătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mânătură	mânături
Articulat	mânătura	mânăturile
Genitiv-Dativ	mânăturii	mânăturilor
Vocativ	mânătură	mânăturilor

(în credințele populare) farmec, vrajă; (p.ext.) boală pricinuită de un farmec, de o vrajă care i s-a făcut cuiva.