Etimologie

Din mândruță + sufixul -uliță.

Pronunție

  • AFI: /mɨn.dru'li.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mândruliță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mândruliță mândrulițe
Articulat mândrulița mândrulițele
Genitiv-Dativ mândruliței mândrulițelor
Vocativ mândruliță mândrulițelor
  1. (pop.) mândruță.


Traduceri

Referințe