macrameu
română
Etimologie
Din franceză macramé.
Pronunție
- AFI: /ma.kra'mew/
Substantiv
| Declinarea substantivului macrameu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | macrameu | macrameuri |
| Articulat | macrameul | macrameurile |
| Genitiv-Dativ | macrameului | macrameurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- împletitură de mână făcută din fire groase și folosită în calitate de franjuri sau ca element decorativ pe mobilă.
Traduceri
Traduceri