magnadur
română
Etimologie
Din germană Magnadur.
Pronunție
- AFI: /mag.na'dur/
Substantiv
| Declinarea substantivului magnadur | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | magnadur | invariabil |
| Articulat | magnadurul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | magnadurului | invariabil |
| Vocativ | magnadurule | invariabil |
- ferită cu oxid de bariu utilizată pentru confecționarea magneților permanenți.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online