magnetită

română

Etimologie

Din franceză magnétite.

Pronunție

AFI: /mag.ne'ti.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului magnetită
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	magnetită	'
Articulat	magnetita	'
Genitiv-Dativ	magnetitei	'
Vocativ	'	'

oxid natural de fier cu proprietăți magnetice.

Cuvinte derivate

magnet

Traduceri

Traduceri

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=magnetită&oldid=331914”