română

Etimologie

Din germană Meister.

Pronunție

  • AFI: /'majs.tru/


Substantiv


Declinarea substantivului
maistru
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ maistru maiștri
Articulat maistrul maiștrii
Genitiv-Dativ maistrului maiștrilor
Vocativ maistrule maiștrilor
  1. muncitor calificat care îndrumează alți muncitori sau care conduce un sector de producție; meșter.
  2. persoană care dă dovadă de pricepere, de iscusință într-un anumit gen de activitate.


Traduceri