mancă

română

Etimologie

Din ucraineană мамка (mamka).

Pronunție

• AFI: /'man.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului mancă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mancă	mance
Articulat	manca	mancele
Genitiv-Dativ	mancei	mancelor
Vocativ	mancă	mancelor

1. (reg.) doică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online