maroquinier

franceză

(français)

Etimologie

Din maroquin („marochin”) +‎ -ier.

Pronunție

• AFI: /ma.ʁɔ.ki.nje/

Substantiv

maroquinier m., maroquiniers pl.

1. marochiner, marochinier

Cuvinte apropiate

• maroquin

Vezi și

• cuir

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire