marrubio

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină marrubium.

Pronunție

• AFI: /mar'rubjo/

Substantiv

marrubio m., marrubi pl.

1. unguraș

Referințe

• Treccani.it

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină marrubium.

Pronunție

• AFI: /maˈru.βjo/

Substantiv

marrubio m., marrubios pl.

1. unguraș