meșteșugit
română
Etimologie
Din a meșteșugi.
Pronunție
- AFI: /meʃ.te.ʃu'ʤit/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului meșteșugit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | meșteșugit | meșteșugiți |
| Feminin | meșteșugită | meșteșugite |
| Neutru | meșteșugit | meșteșugite |
- (mai ales fam.) lucrat cu artă, cu iscusință, cu talent; (despre acțiunile, manifestările oamenilor) iscusit, abil, priceput.
- (înv.) viclean, șiret.
- (astăzi rar) artificial, nefiresc, fals; căutat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online