mediocritate
română
Etimologie
Din franceză médiocrité < latină mediocritas, mediocritatis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului mediocritate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mediocritate | mediocrități |
| Articulat | mediocritatea | mediocritățile |
| Genitiv-Dativ | mediocrității | mediocrităților |
| Vocativ | mediocritate | mediocrităților |
- faptul de a fi mediocru; situație, stare a celui mediocru.
- persoană lipsită de calități (intelectuale) deosebite, om mediocru.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online