meninge
română
Etimologie
Din franceză méninge.
Pronunție
- AFI: /me'nin.ʤe/
Substantiv
| Declinarea substantivului meninge | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | meninge | meninge |
| Articulat | meningele | meningele |
| Genitiv-Dativ | meningelui | meningelor |
| Vocativ | ' | ' |
- membrană care acoperă creierul și măduva spinării.
Traduceri
Traduceri