merisier

franceză

(français)

Etimologie

Din merise + sufixul -ier.

Pronunție

• AFI: /mǝ.ʁi.zje/

Substantiv

merisier m., merisiers pl.

1. cireș-de-Bărăgan, vișinel
2. lemnul acestui arbore

Sinonime

• 1: cerisier des bois, cerisier sauvage, bigarreau, guigne, guignier sauvage

Cuvinte compuse

• merisier à grappes
• merisier-pays

Cuvinte apropiate

• merise