română

Etimologie

Din bulgară мeсарница (mesarnița), sârbocroată mesarnica.

Pronunție

  • AFI: /me'ser.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
meserniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meserniță mesernițe
Articulat mesernița mesernițele
Genitiv-Dativ meserniței mesernițelor
Vocativ meserniță mesernițelor
  1. (reg.) măcelărie.


Traduceri

Anagrame

Referințe