metopă

română

Etimologie

Din franceză métope.

Pronunție

• AFI: /me'to.pə/

Substantiv

Declinarea substantivului metopă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	metopă	metope
Articulat	metopa	metopele
Genitiv-Dativ	metopei	metopelor
Vocativ	'	'

1. element decorativ constând dintr-o placă, de obicei cu basoreliefuri, care separă triglifele unei frize dorice.

Traduceri

Traduceri