metropolă
română
Etimologie
Din franceză métropole.
Pronunție
- AFI: /me'tro.po.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului metropolă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | metropolă | metropole |
| Articulat | metropola | metropolele |
| Genitiv-Dativ | metropolei | metropolelor |
| Vocativ | metropolă | metropolelor |
- nume dat marilor orașe ale lumii (de obicei capitale de state).
- oraș sau stat antic, considerat în raport cu coloniile sale.
- stat considerat în raport cu coloniile sale.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online