migălitură

română

Etimologie

Din a migăli + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /mi.gə.li'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului migălitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	migălitură	migălituri
Articulat	migălitura	migăliturile
Genitiv-Dativ	migăliturii	migăliturilor
Vocativ	migălitură	migăliturilor

1. lucru executat cu migală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online