română

Etimologie

Din militar + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /mi.li.tə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
militărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ militărie invariabil
Articulat milităria invariabil
Genitiv-Dativ milităriei invariabil
Vocativ militărie invariabil
  1. serviciu, stagiu militar; viață, profesiune de militar; armată, ostășie, cătănie.

Expresii

  • A lua (pe cineva) la militărie = a declara pe cineva la recrutare apt pentru serviciul militar; a încorpora (pe cineva)
  • A-și face milităria = a efectua stagiul militar
  • (fam.) A face militărie cu cineva = a se purta cu cineva aspru, a struni pe cineva
  • A se pune cu milităria pe cineva = a crea cuiva un regim (militar) sever, a ține din scurt


Traduceri

Anagrame

Referințe