militărie

română

Etimologie

Din militar + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /mi.li.tə'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului militărie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	militărie	invariabil
Articulat	milităria	invariabil
Genitiv-Dativ	milităriei	invariabil
Vocativ	militărie	invariabil

1. serviciu, stagiu militar; viață, profesiune de militar; armată, ostășie, cătănie.

Expresii

• A lua (pe cineva) la militărie = a declara pe cineva la recrutare apt pentru serviciul militar; a încorpora (pe cineva)
• A-și face milităria = a efectua stagiul militar
• (fam.) A face militărie cu cineva = a se purta cu cineva aspru, a struni pe cineva
• A se pune cu milităria pe cineva = a crea cuiva un regim (militar) sever, a ține din scurt

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• mierlăiți

Referințe

• DEX '98 via DEX online