minuție

română

Etimologie

Din franceză minutie.

Pronunție

• AFI: /mi.nu'ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului minuție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	minuție	minuții
Articulat	minuția	minuțiile
Genitiv-Dativ	minuției	minuțiilor
Vocativ	minuție	minuțiilor

1. (livr.) minuțiozitate.

Locuțiuni

• (loc.adv.) Cu minuție = amănunțit, minuțios, meticulos.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online