miomer

română

Etimologie

Din franceză myomère.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului miomer
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	miomer	miomere
Articulat	miomerul	miomerele
Genitiv-Dativ	miomerului	miomerelor
Vocativ	miomerule	miomerelor

1. (zool.) segment al benzilor musculare longitudinale la acraniate și la pești, care înlesnește înotul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online