Etimologie

Din slavă (veche) mirjaninŭ.

Pronunție

  • AFI: /miˈre̯an/


Substantiv


Declinarea substantivului
mirean
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mirean mireni
Articulat mireanul mirenii
Genitiv-Dativ mireanului mirenilor
Vocativ mireanule mirenilor
  1. persoană care nu aparține clerului; laic.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
mirean
Singular Plural
Masculin mirean mireni
Feminin mireană mirene
Neutru mirean mirene
  1. care nu aparține clerului; laic.


Traduceri

Anagrame

Referințe