miruitor

română

Etimologie

Din a mirui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /mi.ru.i'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului miruitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	miruitor	miruitori
Articulat	miruitorul	miruitorii
Genitiv-Dativ	miruitorului	miruitorilor
Vocativ	miruitorule	miruitorilor

1. (rar) preot care miruiește.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online