mojică
română
Etimologie
Din mojic.
Pronunție
- AFI: /mo'ʒi.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mojică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mojică | mojice |
| Articulat | mojica | mojicele |
| Genitiv-Dativ | mojicei | mojicelor |
| Vocativ | mojico | mojicelor |
- persoană prost crescută, obraznică, impertinentă; bădărană, mitocană.
- (înv. și reg.) țărancă; (p.gener.) persoană de rând.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online