monobloc

română

Etimologie

Din franceză monobloc.

Pronunție

• AFI: /mo.no'blok/

Substantiv

Declinarea substantivului monobloc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	monobloc	monoblocuri
Articulat	monoblocul	monoblocurile
Genitiv-Dativ	monoblocului	monoblocurilor
Vocativ	'	'

1. dispozitiv de mașină constând dintr-un singur bloc (care nu se poate demonta).

Traduceri

Traduceri