română

Etimologie

Din franceză monocle.

Pronunție

  • AFI: /mo'no.klu/


Substantiv


Declinarea substantivului
monoclu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monoclu monocluri
Articulat monoclul monoclurile
Genitiv-Dativ monoclului monoclurilor
Vocativ ' '
  1. lentilă convexă, care se fixează în orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere.
  2. pansament la un singur ochi.


Traduceri