Etimologie

Din monoman.

Pronunție

  • AFI: /mo.no'ma.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
monomană
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monomană monomane
Articulat monomana monomanele
Genitiv-Dativ monomanei monomanelor
Vocativ monomano monomanelor
  1. persoană care suferă de monomanie.


Traduceri

Referințe