monopol

română

Etimologie

Din germană Monopol.

Pronunție

• AFI: /mo.no'pol/

Substantiv

Declinarea substantivului monopol
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	monopol	monopoluri
Articulat	monopolul	monopolurile
Genitiv-Dativ	monopolului	monopolurilor
Vocativ	'	'

1. drept exclusiv; privilegiu special.
2. mare întreprindere sau asociație de întreprinderi care concentrează producția și desfacerea produselor industriale cu scopul stabilirii unor prețuri mari și al obținerii unor profituri ridicate.

Traduceri

Traduceri