română

Etimologie

Din franceză moraliste.

Pronunție

  • AFI: /mo.ra'list/


Substantiv


Declinarea substantivului
moralist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ moralist moraliști
Articulat moralistul moraliștii
Genitiv-Dativ moralistului moraliștilor
Vocativ moralistule moraliștilor
  1. filozof, gânditor, scriitor etc. care se preocupă de probleme de morală.
  2. (fam.; peior.) persoană căreia îi placedea sfaturi cicălitoare, să dojenească mereu.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe