moralist

română

Etimologie

Din franceză moraliste.

Pronunție

• AFI: /mo.ra'list/

Substantiv

Declinarea substantivului moralist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	moralist	moraliști
Articulat	moralistul	moraliștii
Genitiv-Dativ	moralistului	moraliștilor
Vocativ	moralistule	moraliștilor

1. filozof, gânditor, scriitor etc. care se preocupă de probleme de morală.
2. (fam.; peior.) persoană căreia îi place să dea sfaturi cicălitoare, să dojenească mereu.

Cuvinte derivate

• moralistă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online