morgă

română

Etimologie

Din franceză morgue.

Pronunție

• AFI: /'mor.gə/

Substantiv

Declinarea substantivului morgă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	morgă	morgi
Articulat	morga	morgile
Genitiv-Dativ	morgii	morgilor
Vocativ	'	'

1. sală într-un spital sau într-o clinică unde se păstrează temporar cadavrele (pentru constatarea cauzei decesului).

Traduceri

Traduceri