morum

latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă antică μόρον (móron).

Pronunție

• AFI: /ˈmoː.rum/

Substantiv

Declinarea substantivului mōrum
n.	Singular	Plural
Nominativ	mōrum	mora
Genitiv	morī	morōrum
Dativ	morō	morīs
Acuzativ	morum	mora
Ablativ	morō	morīs
Vocativ	morum	mora

1. (bot.) dudă

Sinonime

• (bot.) mōrus

Cuvinte derivate

• mora

Cuvinte apropiate

• morulus

Etimologie

Din mōs.

Substantiv

1. forma de genitiv plural pentru mōs.

Referințe

• Wiktionary