mucină

română

Etimologie

Din franceză mucine.

Pronunție

• AFI: /mu'ʧi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului mucină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mucină	mucine
Articulat	mucina	mucinele
Genitiv-Dativ	mucinei	mucinelor
Vocativ	'	'

1. substanță semilichidă care intră în componența mucoasei gastrice și a unor mucusuri, având rol de protecție a acestora.

Traduceri

Traduceri