Etimologie

Din muiere + sufixul -et.

Pronunție

  • AFI: /mu.jeˈret/


Substantiv


Declinarea substantivului
muieret
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ muieret muiereturi
Articulat muieretul muiereturile
Genitiv-Dativ muieretului muiereturilor
Vocativ muieretule muiereturilor
  1. (înv. și pop.; azi depr.) (la sg. cu sens colectiv) mulțime, grup de femei; muierime.
  2. (la pl.) femei.


Traduceri

Referințe