mustăci
română
Etimologie
Din mustață.
Pronunție
- AFI: /mus.tə'ʧi/
Verb
| Conjugarea verbului mustăci | |
| Infinitiv | a mustăci |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
mustăcesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să mustăcească |
| Participiu | mustăcit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) a râde pe sub mustață, a zâmbi reținut.
- (v.intranz.) a strâmba din nas, a fi nemulțumit de ceva.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online