mutilare

română

Etimologie

Din a mutila.

Pronunție

• AFI: /mu.ti'la.re/

Substantiv

Declinarea substantivului mutilare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mutilare	mutilări
Articulat	mutilarea	mutilările
Genitiv-Dativ	mutilării	mutilărilor
Vocativ	mutilare	mutilărilor

1. acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; (p.ext.) sluțire, desfigurare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• emiratul
• reutilam

Referințe

• DEX '98 via DEX online