română

Etimologie

Din sârbocroată nabušiti.

Pronunție

  • AFI: /nə.bu'ʃi/


Verb


Conjugarea verbului
năbuși
Infinitiv a năbuși
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
năbuș
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să năbușe
Participiu năbușit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) sufoca, a (se) înăbuși.
  2. (v.tranz.) (fig.) a împiedica dezvoltarea, desfășurarea sau manifestarea unei acțiuni, a unui proces, a unui sentiment etc.
  3. (v.tranz.) (fig.) a face să nu se vadă, să nu se simtă, să nu se audă.
  4. (v.tranz.) a potoli, a stinge focul.
  5. (v.intranz.) (adesea fig.) a se revărsa, a inunda; a invada.
  6. (v.intranz.) (despre sânge, lacrimi) a podidi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe