năfrămioară

română

Etimologie

Din năframă + sufixul -ioară.

Pronunție

• AFI: /nə.frə.mi'o̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului năfrămioară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	năfrămioară	năfrămioare
Articulat	năfrămioara	năfrămioarele
Genitiv-Dativ	năfrămioarei	năfrămioarelor
Vocativ	năfrămioară	năfrămioarelor

1. diminutiv al lui năframă; năfrămiță, năfrămuță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online