nătăfleț
română
Variante
Etimologie
Probabil contaminare între nătărău și fleț.
Pronunție
- AFI: /nə.tə'fleʦ/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului nătăfleț | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | nătăfleț | nătăfleți |
| Feminin | nătăfleață | nătăflețe |
| Neutru | nătăfleț | nătăflețe |
- care este lipsită de istețime, care nu știe să se descurce, pe care o înșală cu ușurință toți; (p.ext.) prost, tont, nătâng.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului nătăfleț | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | nătăfleț | nătăfleți |
| Articulat | nătăflețul | nătăfleții |
| Genitiv-Dativ | nătăflețului | nătăfleților |
| Vocativ | nătăflețule | nătăfleților |
- persoană care este lipsită de istețime, care nu știe să se descurce, pe care o înșală cu ușurință toți; (p.ext.) om prost, tont, nătâng.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online