năzdrăvănie
Etimologie
Pronunție
- AFI: /nəz.drə.vəˈni.e/
Substantiv
Declinarea substantivului năzdrăvănie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | năzdrăvănie | năzdrăvănii |
Articulat | năzdrăvănia | năzdrăvăniile |
Genitiv-Dativ | năzdrăvăniei | năzdrăvăniilor |
Vocativ | năzdrăvănie | năzdrăvăniilor |
- (în mitologia populară) puterea, însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane.
- faptă, ispravă, întâmplare etc. ieșită din comun, extraordinară, de necrezut; minunăție.
- faptă, vorbă, idee etc. glumeață, năstrușnică; glumă, poznă, năzbâtie, ștrengărie; (p.ext.) faptă, vorbă etc. șireată; șiretlic, vicleșug.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online