năzdrăvănie

română

Etimologie

Din năzdrăvan + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /nəz.drə.vəˈni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului năzdrăvănie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	năzdrăvănie	năzdrăvănii
Articulat	năzdrăvănia	năzdrăvăniile
Genitiv-Dativ	năzdrăvăniei	năzdrăvăniilor
Vocativ	năzdrăvănie	năzdrăvăniilor

1. (în mitologia populară) puterea, însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane.
2. faptă, ispravă, întâmplare etc. ieșită din comun, extraordinară, de necrezut; minunăție.
3. faptă, vorbă, idee etc. glumeață, năstrușnică; glumă, poznă, năzbâtie, ștrengărie; (p.ext.) faptă, vorbă etc. șireată; șiretlic, vicleșug.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online