română

Etimologie

Din turcă nargileci.

Pronunție

  • AFI: /nar.ge.leˈʤiw/


Substantiv


Declinarea substantivului
narghelegiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ narghelegiu narghelegii
Articulat narghelegiul narghelegiii
Genitiv-Dativ narghelegiului narghelegiilor
Vocativ narghelegiule narghelegiilor
  1. slujbaș la curtea domnească din țările românești care pregătea domnului narghileaua.


Traduceri

Referințe