nartece

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină narthex, -ēcis < greacă antică νάρϑηξ (nárthix), -ηκος (-ikos).

Pronunție

• AFI: /nar'tɛʧe/

Substantiv

nartece m., narteci pl.

1. nartex

Cuvinte derivate

• endonartece
• esonartece

Referințe

• Treccani.it