netăgăduit

română

Etimologie

Din ne- + tăgăduit.

Pronunție

• AFI: /ne.tə.gə.du'it/

Adjectiv

Declinarea adjectivului netăgăduit
	Singular	Plural
Masculin	netăgăduit	netăgăduiți
Feminin	netăgăduită	netăgăduite
Neutru	netăgăduit	netăgăduite

1. care nu se (poate) pune la îndoială, care nu se mai discută (atât este de evident); neîndoios, indiscutabil, incontestabil, necontestat; (p.ext.) cert, categoric.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online