nevoință

română

Etimologie

Din a nevoi + sufixul -ință.

Pronunție

• AFI: /ne.voˈin.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului nevoință
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	nevoință	nevoințe
Articulat	nevoința	nevoințele
Genitiv-Dativ	nevoinței	nevoințelor
Vocativ	nevoință	nevoințelor

1. (înv.) necesitate, nevoie.
2. greutate, dificultate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online