nom
Vezi și : NOM, no'm, -nom, nom-, nòm, nôm, Nôm, ñom, ňom, -nöm |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
(català)
Etimologie
Din latină nomen
Pronunție
- AFI: /nom̃/
Substantiv
nom m. (plural noms)
Sinonime
(français)
Etimologie
Din franceză veche nom < latină nōmen („nume”), din proto-italică *nomən.
Înrudit cu catalană nom, italiană nome, portugheză nome, română nume și spaniolă nombre.
Pronunție
Substantiv
nom m., noms pl.
- nume; (mai ales) nume de familie, patronim
- Un nom de famille est un nom propre.
- Votre nom et prénom, s'il vous plaît.
- (p.ext.) pseudonim
- (fig.) nume
- Il a laissé un nom odieux, exécré.
- (gram.) substantiv
Sinonime
- 1: nom de famille, patronyme
- 2: pseudonyme
- 3: réputation
- 4: (gram.) substantif
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
Omofone
Locuțiuni
locuțiuni