nuanțare
română
Etimologie
Din a nuanța.
Pronunție
- AFI: /nu.an'ʦa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului nuanțare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | nuanțare | nuanțări |
| Articulat | nuanțarea | nuanțările |
| Genitiv-Dativ | nuanțării | nuanțărilor |
| Vocativ | nuanțare | nuanțărilor |
- acțiunea de a nuanța și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online