obișnuiți

română

Etimologie

Din obișnuit.

Pronunție

• AFI: /o.biʃ.nuˈiʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru obișnuit.

Etimologie

Din obișnui.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru obișnui.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru obișnui.
3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru obișnui.