obijduire
română
Etimologie
Din obijdui.
Pronunție
- AFI: /o.biʒ.du'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului obijduire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obijduire | obijduiri |
| Articulat | obijduirea | obijduirile |
| Genitiv-Dativ | obijduirii | obijduirilor |
| Vocativ | obijduire, obijduireo | obijduirilor |
- acțiunea de a obijdui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a obijdui