obrăzui

română

Etimologie

Din obraz + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /o.brə.zu'i/

Verb

Conjugarea verbului obrăzui
Infinitiv	a obrăzui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	obrăzuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să obrăzuiască
Participiu	obrăzuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (înv.) a reprezenta, a înfățișa; a schița.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online