obrăzuire
română
Etimologie
Din obrăzui.
Pronunție
- AFI: /o.brə.zu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului obrăzuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obrăzuire | obrăzuiri |
| Articulat | obrăzuirea | obrăzuirile |
| Genitiv-Dativ | obrăzuirii | obrăzuirilor |
| Vocativ | obrăzuire, obrăzuireo | obrăzuirilor |
- acțiunea de a obrăzui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a obrăzui