ocultism
română
Etimologie
Din franceză occultisme.
Pronunție
- AFI: /o.kul'tism/
Substantiv
| Declinarea substantivului ocultism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ocultism | ' |
| Articulat | ocultismul | ' |
| Genitiv-Dativ | ocultismului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- concepție pseudoștiințifică care recunoaște existența în natură a unor forțe ascunse, accesibile numai unor oameni „inițiați”.
- practică bazată pe această concepție.
Traduceri
Traduceri