odorizant
română
Etimologie
Din franceză odorisant.
Pronunție
- AFI: /o.do.ri'zant/
Substantiv
| Declinarea substantivului odorizant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | odorizant | odorizanți |
| Articulat | odorizantul | odorizanții |
| Genitiv-Dativ | odorizantului | odorizanților |
| Vocativ | ' | ' |
- substanță cu miros specific pătrunzător, care se introduce într-o conductă sau într-un recipient cu gaz inodor, spre a înlesni detectarea unei scurgeri a acestuia.
Traduceri
Traduceri